INTEGRIATATE ȘI MANAGEMENTUL RISCURILOR DE NATURĂ PENALĂ

Într-un mediu de afaceri dinamic și competitiv, mijloacele utilizate nu sunt întotdeauna cele mai corect, existând riscul ca unele companii să eludeze practicile de integritate specifice în materie de concurență, fiscalitate, protecția consumatorilor, anticorupție etc.. În mediul de afaceri din România, conceptul de integritate și management al riscurilor de natură penală este unul relativ nou. Acest concept este destinat în special de persoanele juridice care au aspirații înalte și care doresc să își asume un angajament de calitate față de autoritățile publice și partenerii comerciali, să respecte legislația și să mențină standarde etice sporite.

Ce presupune acest concret? Integritatea și managementul riscurilor de natură penală implică un proces pe care persoana juridică trebuie să îl parcurgă în vederea desfășurării unor activități conforme cu propriile reguli, cu legislația actuală, codurile de conduită, cu bunele practici și ordinea publică, precum și potrivit standardelor în materie penală pentru a se evita orice risc de nereguli în funcționarea companiei.

Care sunt avantajele? Asigurarea conformității în politica persoanei juridice ajută la prevenirea și detectarea încălcării regulilor instituie, compania putând astfel să evite cu succes atât implicare în conflicte mediatice apte să-i afecteze iremediabil imaginea/ notorietatea în piață, cât și atragerea răspunderii administrative, contravenționale sau chiar penale.

Ce implică activitatea de integritate și management al riscurilor de natură penală? Echipa de avocați MICLĂUȘ, MINCIOAGĂ ȘI ASOCIAȚII acordă consultanță în domeniu, implementează la nivelul persoanei juridice politicile de conformitate, iar mai apoi supraveghează periodic bunul mers al activității companiei. Activitățile de integritate și management al riscurilor de natură penală implică

• efectuarea unei analize riguroase a serviciilor oferite de companie, a modelului său economic și a mediului de afaceri pentru determinarea riscurilor de natură penală incidente;
• prezentarea legislației ce guvernează aria de activitate a companiei în cauză;
• formularea unui punct de vedere documentat cu privire la riscurile generale de natură penală care ar putea fi incidente în cazul activității desfășurate de client;
• întocmirea unor programe adecvate de conformitate care identifică, raportează și monitorizează obligațiile de conformitate și performanța obedienței față de principiile integrității;
• redactarea unui set de reguli de conduită pentru membrii companiei (și chiar pentru partenerii săi comerciali);
• emiterea unor opinii și recomandări pentru situații concrete incidente în activitatea comercială desfășurată de persoana juridică.

Care sunt cele mai răspândite fapte antisociale identificate în mediul de afaceri? În cele ce urmează, vom trece în revistă o scurtă enumerare exemplificativă a faptelor pe care legea le reglementează ca fiind inadmisibile în mediul de afaceri:

• infracțiuni contra patrimoniului (art. 228-256 Cod penal);
• infracțiuni de corupție și serviciu (art. 289-308 Cod penal; Legea nr. 78/200)
• infracțiuni prevăzute în Legea societăților nr. 31/1990;
• infracțiuni de fals (art. 320-365 Cod penal);
• fraude comise prin sisteme informatice și mijloace de plată electronice (art. 249-252 Cod penal)
• infracțiuni contra siguranței publice (art. 360-365 Cod penal);
• infracțiuni contra sănătății publice (art. 252-259 Cod penal);
• infracțiuni în domeniul concurenței (Legea nr. 12/1990)
• infracțiuni în domeniul proprietății intelectuale (Legea nr. 64/1991, Legea nr. 129/1992, Legea nr. 16/1995, Legea nr. 8/1996 etc.);
• infracțiuni de evaziune fiscală (Legea nr. 241/2005);
• infracțiuni vamale (art. 270-273 Cod vamal);
• infracțiuni de spălare a banilor (art. 49 Legea nr. 129/2019) etc.